Restricții de circulație în mai multe zone din Baia Mare - 7 ore în urmă
Salina Praid, sub asediul apelor: „E un sentiment de sfârșit al lumii” - 8 ore în urmă
”Murmur” în premieră la Teatrul Municipal - 9 ore în urmă
Moscova reia ofensiva propagandistică - 10 ore în urmă
Cine a fost premiat la Simpozionul de cercetare teologică studențească, organizat de Domeniul de Teologie Ortodoxă „Justinian Arhiepiscopul” din cadrul Facultății de Litere CUNBM - 10 ore în urmă
Ziua Copilului va fi marcată și la Muzeul Satului din Baia Mare; Tiroliana, atelierele, covoarele povestitoare, gogoșile sunt doar câteva dintre surprize - 10 ore în urmă
Un gest mic, un impact mare: Ajută „Salvați Animalele” cu aer condiționat pentru cățeii cu dizabilități - 10 ore în urmă
„50 Romanian Wines and Dishes” – tradiția românească, repovestită de un expert în vinuri - 10 ore în urmă
Ciobanii, lăsați fără apărare în fața urșilor - 11 ore în urmă
Cercetări ale polițiștilor după ce o tânără din Baia Mare s-ar fi aruncat de la etaj - 12 ore în urmă
27 mai 1938 – Procesul lui Corneliu Zelea Codreanu
La 27 mai 1938, Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare, a fost condamnat la 10 ani de muncă silnică. Decizia, luată în plin proces de centralizare a puterii în jurul Regelui Carol al II-lea, a reprezentat un punct de cotitură în lupta statului român cu radicalismul politic.
Mișcarea Legionară, fondată în 1927 și cunoscută și sub numele de Garda de Fier, se dezvoltase rapid în anii ’30. Organizată pe principii autoritare și paramilitare, cu un discurs naționalist radical, Mișcarea a fost implicată în numeroase conflicte violente, culminând cu asasinate politice.
Anul 1938 găsea România într-un context politic și social extrem de tensionat, slăbit de conflictele interne între partide, afectat de crize economice repetate. Germania nazistă anexase Austria în martie 1938, iar mișcările naționaliste și populiste din Europa Centrală și de Est erau în ascensiune.
În acest climat, Regele Carol al II-lea a decis o consolidare accelerată a autorității regale, vizând neutralizarea tuturor forțelor care i-ar fi putut amenința proiectul personal de conducere autoritară.
La 16 aprilie 1938, într-o amplă operațiune desfășurată de Siguranța Statului, cu sprijinul Jandarmeriei, conducerea Mișcării Legionare a fost arestată. Operațiunea, ordonată direct de Regele Carol al II-lea și coordonată de ministrul de interne Armand Călinescu, s-a desfășurat rapid și fără incidente, pentru a preveni reacțiile în lanț ale simpatizanților legionari.
Corneliu Zelea Codreanu a fost reținut împreună cu mai mulți apropiați de rang înalt din conducerea mișcării. Acuzațiile aduse vizau complot împotriva ordinii de stat și ultraj contra autorității, în contextul violențelor și crimelor deja asociate cu gruparea.
Procesul s-a desfășurat în luna mai și s-a încheiat pe 27 mai 1938 cu condamnarea lui Codreanu la 10 ani de muncă silnică. Alți membri marcanți ai Gărzii de Fier au primit, la rândul lor, pedepse grele, între 5 și 15 ani. Corneliu Zelea Codreanu nu a mai părăsit niciodată închisoarea, fiind asasinat după 6 luni la ordinul regelui, împreună cu alți 13 legionari.
Un aspect mai puțin cunoscut este că Zelea Codreanu provenea dintr-o familie cu origini germano-poloneze, detaliu pe care nu l-a evidențiat public, iar imaginea sa a fost percepută, în general, ca fiind complet identificată cu valorile naționaliste românești.
Vasile Petrovan