Florica Bud – vocea literară a Maramureșului – a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Baia Mare - 2 ore în urmă
Accident cu un rănit în Rona de Sus - 2 ore în urmă
Paula Andreica a obținut premiul I la Festivalul-concurs regional de interpretare vocală „Porolissum” - 3 ore în urmă
Eliberarea cărților electronice de identitate se poate solicita de acum și în Sighet - 5 ore în urmă
O femeie însărcinată a fost ucisă de partenerul care a refuzat să accepte despărțirea - 5 ore în urmă
Bogdan Ivan a anunțat că România devine noul arsenal al Europei - 6 ore în urmă
Un tânăr s-a oprit cu mașina în albia râului Mara. Avea peste 1 mg/l alcool pur în aerul expirat - 6 ore în urmă
Tineri maramureșeni, visați la propria casă? - 7 ore în urmă
Muzeul Satului din Baia Mare a găzduit activitatea „Eminescu – poet național și lumea satului românesc tradițional” - 8 ore în urmă
Sportivi din cadrul A.C.S. Athletic Târgu Lăpuș, pe podium la Campionatele Naționale Masters de Cross- country 8km - 8 ore în urmă
17 iunie în istorie: Tetraevangheliarul de la Humor
Pe 17 iunie 1473, în inima Moldovei medievale, călugărul Nicodim de la Mănăstirea Neamț încheia una dintre cele mai prețioase creații ale artei românești: Tetraevangheliarul de la Humor. Lucrarea, realizată la porunca lui Ștefan cel Mare, a fost dăruită Mănăstirii Humorului și este astăzi celebră nu doar pentru valoarea sa artistică, ci și pentru că păstrează ceea ce istoricii consideră a fi cea mai fidelă înfățișare a marelui voievod moldovean.
Scris cu migală și împodobit cu miniaturi de o rară frumusețe, manuscrisul cuprinde cele patru Evanghelii ale Noului Testament, caligrafiate în slavonă pe 278 de file de pergament. Paginile sunt împodobite cu frontispicii bogate, iar fiecare Evanghelie este precedată de portretul autorului său. Dar piesa centrală a volumului rămâne fila 266 verso, unde se găsește portretul votiv al lui Ștefan cel Mare, îngenuncheat în fața Fecioarei cu Pruncul, oferindu-le manuscrisul. Îmbrăcat într-o mantie roșie și purtând o coroană de aur, domnitorul este prezentat într-o compoziție ce reflectă atât pietatea, cât și autoritatea sa suverană.
Tetraevangheliarul a fost ferecat în argint aurit în 1487, în același așezământ monahal de la Humor. Coperțile sale, decorate în tehnica au repousse, înfățișează Pogorârea la iad și Adormirea Maicii Domnului, scene biblice încărcate de simbolism.
Manuscrisul a traversat secolele purtând cu el urmele istoriei zbuciumate a Moldovei. În 1538, în timpul invaziei otomane, a fost dus în Transilvania de Petru Rareș, apoi, în 1541, transportat la Constantinopol și readus în țară. În 1653 a fost capturat de cazaci, dar recuperat de trupele transilvănene și restituit Moldovei de către domnitorul Gheorghe Ștefan în 1657.
După o perioadă de obscuritate provocată de desființarea mănăstirilor din Bucovina în 1783, manuscrisul a fost regăsit în 1881 la Mitropolia din Cernăuți și transferat la Academia Română. A fost apoi expus la Iași, București, Dragomirna și Putna. Astăzi, se află în custodia Muzeului Național de Istorie a României, în timp ce la Putna este expus un facsimil fidel.
Evangheliarul de la Humor nu este doar o bijuterie a artei medievale românești. El este un martor tăcut al unui timp în care credința, cultura și identitatea națională se împleteau în lumina candelei și în umbra zidurilor mănăstirești. Mai presus de toate, el păstrează chipul viu al lui Ștefan cel Mare, așa cum l-au văzut contemporanii săi și cum îl contemplăm astăzi, nu doar ca domnitor, ci și ca simbol al unei epoci de glorie.
Vasile Petrovan