Atenționare de călătorie de la MAE - 6 ore în urmă
Maestrul maramureșean comemorat la cel mai mare eveniment internațional dedicat taragotiștilor - 7 ore în urmă
Noi reguli în fotbal din sezonul 2025-2026 - 7 ore în urmă
Atac dur la premier – Nu bugetarii sunt problema, ci multinaționalele care nu plătesc taxe - 7 ore în urmă
Un nou oficial rus cade „accidental” de la etaj - 8 ore în urmă
Psiholog psihoterapeut Cecilia Ardusătan: „Intenția este punctul de plecare. Comportamentul susținut este dovada schimbării” - 9 ore în urmă
Dănuț Resvanță – condamnat la 11 ani, dar liber - 9 ore în urmă
Polițiști la discuții cu copiii - 9 ore în urmă
A făcut-o de oaie: trei infracțiuni dintr-o lovitură - 11 ore în urmă
Lansare de carte: „Când toate ți se dau pe deasupra” - 12 ore în urmă
Cazurile care cutremură societatea
Numirea Liei Savonea în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție pare desprinsă dintr-un scenariu absurd: o magistrată cu decizii profund controversate, care ar putea ajunge să decidă asupra completelor ce judecă marii corupți ai României. Nu este vorba doar despre un conflict juridic legat de procedura de numire, contestată deja în instanță de Asociația Declic, ci despre un semnal grav privind direcția în care se îndreaptă Justiția.
Două cazuri pe care le-a soluționat Lia Savonea ridică întrebări tulburătoare despre viziunea ei asupra dreptății.
Primul: în 2022, a acordat o pedeapsă de doar 8 luni cu suspendare unui bărbat care și-a violat nepoata de 13 ani. În motivarea sentinței, Savonea a scris negru pe alb că „persoana vătămată nu a înţeles să iniţieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat”, justificând astfel clemența prin tăcerea victimei, a unei fetițe traumatizate. Este o abordare care ignoră complet realitatea psihologică a abuzului sexual asupra minorilor și încurajează, practic, cultura rușinii și a fricii.
Al doilea caz este la fel de revoltător. În 2024, Lia Savonea a anulat condamnarea de 14 ani cu executare a lui Mario Iorgulescu, care a omorât un om în timp ce conducea cu 163 km/h prin București, noaptea, fiind beat și drogat. Decizia a fost motivată prin ideea că Iorgulescu „nu ar fi avut intenția” de a ucide. Cu alte cuvinte, un om care s-a urcat la volan știind că este un pericol public a fost considerat… lipsit de intenție. Iar sentința, în loc să trimită un semnal dur în societate, a transmis că numele și privilegiile pot șterge faptele.
Acum, această judecătoare cu un astfel de palmares ar putea avea puterea să influențeze definitiv modul în care se judecă dosarele de corupție, să conteste legi la Curtea Constituțională și să stabilească echilibrul – sau dezechilibrul – din instanțele țării.
Întrebarea nu este doar „cum a ajuns Lia Savonea până aici?”, ci „ce urmează, dacă nu oprim acest parcurs?”
Vasile Petrovan